Știi tu, mami, tati e așa bun, chiar dacă nu stă prea mult cu noi!

Versiune tiparTrimite unui prieten

Într-o dimineață, m-am aprins un pic cu I.. Nici nu mai știu motivul, știu că era o banalitate și pur simplu nu am vrut să las țepii de arici nicicum jos. Sa. a observat totul (deși am încercat să fiu cât mai discretă). A plecat tati, eu am rămas supărată, m-am apucat de trebăluit, am aprins candela și mi-a cam trecut. Sa. mă privea cu atenție... nu a spus nimic.

La prânz, când am pus masa, Sa. spune: Mami, am o idee!

Mami: Da? Ce idee?

Sa.: Una foarte ideoasă. Vrei să o auzi?

Mami: Da, desigur. M-ai făcut chiar curioasă.

Sara: Uite, mami, m-am gândit că diseară, când vine tati acasă, să îl primim regește. Ce spui? [În tot acest timp m-a fixat cu ochii, probabil vroia să prindă orice gest/ mimică.]

Mami: Regește? Ce înseamnă regește?

Sara: Păi, când auzim că vine, ne așezăm la ușa și facem: Tu-tu-ru-tu-tu, a venit regele! Să îl îmbrățișăm și să îi mulțumim că a venit acasă!

Mami: Aha, asta înseamnă regește... Bine, sunt de acord! Ar trebui să mai fac și altceva ca tati să se simtă un rege?

Sara: Da, să îl îmbrățișezi și la plecare, nu doar când vine acasă. Știi tu, mami, tati e așa bun, chiar dacă nu stă prea mult cu noi și când când vine acasă e deja noapte, dar el ne iubește. Știu eu așa, ne iubește și uite, mami, ce casă mare ne-a făcut și câte jucării repară și cât e de priceput! E adevărat, el nu face nimic decât căsuța de lemn pentru noi, scrânciob, dulap la baie, repară mașina, dă găuri în casă, dar să știi că, chiar dacă ajunge noaptea acasă, eu știu că el ne iubește.

Mi-au dat lacrimile și i-am spus: Da, Sa.. Știu că ne iubește ...și mi-au dat lacrimile.

So. întreabă: Mami, pângi? Mami, pângi. Doare ochi??