Aţi auzit dimineaţă, în zori,
Tăcerea cântului de flori
Deschise domol către soare
Când orice sunet doare?

Treziţi-vă măcar o dată în viaţă
Dis-de-dimineaţă,
Când ultima stea cade-n abis
Cu cel din urmă vis,

Culcaţi-vă tâmpla pe iarba de rouă
Ca-ntr-o rugăciune nouă
Şi veţi auzi tăcerea cântului de flori
La revărsatul zorilor...