Recunoaştere

Versiune tiparTrimite unui prieten
Iulia Maria

Să recunoşti un înger
e atât de greu
deşi orice zi pare ideală
pentru a merge
pe stradă şi a auzi aripi
în urma ta.

Să recunoşti un înger
e atît de greu
deşi orice zi pare ideală
pentru a privi
umbra făcută de aripi
pe stradă,
în urma ta.

Să recunoşti un înger
e atât de greu
deşi orice zi pare ideală
pentru a te întoarce,
fără teamă ca şi când
te-ai apropia
de o vitrină ştiind că-ţi
vei zări reflexia,
şi a vedea dacă răsuflarea lui
devine un abur cald.

Să recunoşti un înger
e atât de greu
deşi oamenii merg
pe bulevarde,
traversează străzi şi stau
la semafoare,
a nins şi cine şi-ar închipui
cât de omeneşti
sunt aripile îngerului
de atâtea somnuri îmbrăţişate,
încât să creadă
că poate recunoaşte îngerul
printre zăpadă?

Astazi nu a mai nins,
oamenii au stat acasă
şi totuşi,
să recunoască un înger
le este atât de greu,
sunt prea multe oglinzi.

Mâine nu va mai ninge
oamenii vor merge pe bulevarde
sau vor sta acasă,
hotărât este că să recunoşti un înger
e atât de greu,
nu îţi poţi vedea reflexia
în el.

Să recunoşti un înger
e atât de greu
deşi în toate zilele,
umbra aripilor lui
ţine locul la zece umbre
de braţe ce merg
pe lângă corpuri omeneşti.