Poezie

Versiune tiparTrimite unui prieten
Arba Camelia

Azi, Doamne, aș vrea să mă predau.
Un laș învins de monștrii inventați
De ale mele plictisite gânduri
Când eu copil, visându-mă erou,
le-am dat răsad.

Azi, Doamne aș vrea să mă predau,
Nu sunt soldați pe câmpul de bătaie,
Nici inamici, nici aliați....doar eu cu mine,
Amandouă-nfrânte de voia celeilalte
...mîndria e pumnal.

Azi, Doamne aș vrea să mă predau,
Primesc și temnița, primesc călăul,
Mă rog să nu m-alungi întru pustiul
în care nu ești Tu.