M-am întors la Tine, Doamne

Versiune tiparTrimite unui prieten
Simeona

Venit-ai, Doamne, Iubirea mea

şi ne-ai  iertat pe toţi,

picurându-ne în suflet licoarea sfântă a vieţii.

Dar, m-am trezit, Doamne,

acum, după milenii,

cu buzele arse de sărutul otrăvit al morţii

şi cu sufletul uscat şi mistuit  de dor.

Te-am căutat, Iubirea mea

rătăcind prin lume

şi cu fiecare căutare

ghearele morţii mă strângeau tot  mai rău.

Te-am strigat, Doamne,

din groapa deznădejdii mele

şi Te-am întrebat unde eşti.

Mi-ai răspuns, Iubirea mea,

că Te voi găsi

dacă mă voi întoarce prin milenii,

împreună cu toţi cei care m-au întrupat

şi mă voi aşeza la picioarele Tale, pe Golgota.

M-am întors la Tine, Doamne.