La taifas cu mine

Versiune tiparTrimite unui prieten
Nicoleta Cramaruc

Sub o salcie, mă opresc
Să nu mă deranjez,
În timp ce mă ascult
Vorbind cu mine.

Stelele au început să cadă
De Ieri,
Lăsând Cerul cu găuri
Ca o haină sfâşiată,
Din care se scurg
Ultimii picuri de Lumină.

Doar eu văd rânjetul sinistru
al găurilor?
Doar eu simt Căderea?
Doar eu aud
Stelele lovind pământul?

Nimeni...
Închide fereastra,
Aprinde becul
Şi trage perdeaua
Peste găuri.

Nimeni nu mai simte?