Introspecție

Pășesc spre mine cu mirare

Cu grijă, ca pe-un câmp de flori

Respir noi semne de-ntrebare

Și-a lor mireasmă-mi dă fiori.

O lume-ntreagă stă ascunsă

Într-un ungher atât de mic

De conștiința mea pătrunsă

Acolo cad și mă ridic.

Gândeam că-n spațiu-i Dumnezeul...

O vreme-aici L-am căutat

Dar El era ascuns în Eu-l

Pe care-acuma îl străbat.

Cu ochii de oglinzi senine

Cu gând curat ca de copii

Atins-am pajiștea din mine

Cu grijă, ca pe păpădii.

Ce răsărit se-nalță-n zare

Ce bine e-n sufletul meu...

Respir noi semne de-ntrebare

Și L-am găsit pe Dumnezeu.