Măicuţă,
Aş avea o întrebare: este păcat dacă m-am apropiat mai mult de Dumnezeu şi am început să îmi dau seama de foarte multe lucruri din momentul în care m-am îndrăgostit de un băiat?
Poate că a fost şi dorinţa foarte mare de a rămâne împreună cu el şi în acelaşi timp de a face voia lui Dumnezeu, dar eu simt un singur lucru: că atunci când sunt lângă acest băiat am cele mai frumoase sentimente, parcă nu mai pot face nici un rău când sunt lângă el, nu mai pot bârfi pe nimeni pentru că mă gândesc că dacă Dumnezeu ne-a binecuvântat cu o relaţie aşa de frumoasă, nu-mi mai pot permite să nu-mi iert semenii când îmi fac rău. Ar însemna să fiu nedreaptă faţă de Dumnezeu!
Suntem împreună şi în ziua de astăzi şi nu pot să încetez să-I mulţumesc Domnului pentru asta!
Este păcat, Măicuţă, că a fost nevoie să-l întâlnesc pe el ca să-mi dau seama că fără Dumnezeu nu putem face nimic?
Este păcat că-mi doresc atât de mult să rămânem împreună până la sfârşitul vieţii şi să ne binecuvânteze Dumnezeu cu harul Lui cel Sfânt?
Este păcat că rugăciunea mea este tot timpul legată de el?
Fiţi binecuvântată, Măicuţă!
Cu drag,
Adriana
Iubita mea Copilă
Nu, nu, nu, iubita mea Copilă, Adriana! Nimic din ce ne apropie de Dumnezeu nu e păcat! E minunat tot ce trăieşti şi dragostea ta pare o şcoală duhovnicească. Dar să ai grijă, să aveţi grijă, copii iubiţi, că vrăjmaşul nu doarme şi cel mai mult îi place lui să paraziteze iubirea dintre băiat şi fată, dintre bărbat şi femeie, pentru că urăşte viaţa! Urăşte că avem trup şi că vrem să facem din el templu al Duhului Sfânt şi nu capişte idolească închinată desfrâului şi ruşinii! O, sărmanul vrăjmaş, nici nu ştie el că oricât s-ar strădui, Dumnezeu Făcătorul Cerului şi al Pământului pe toate le poate reface, înnoi şi curăţi cu Harul Lui cel de viaţă dătător! Câtă furie trebuie să simtă când cineva se ridică din noroi şi merge la Dumnezeu Iubire pentru a se lumina şi sfinţi în Bucuria lui cea Sfântă!
Te îmbrăţişez cu drag şi nădejde! Eu cred cu tărie că sunt mulţi tineri care ştiu, vor şi cer ajutor să poată iubi curat şi frumos chiar şi în aceste zile! Şi ştiu şi că cei care nu au reuşit din prima sau din mai multe încercări nu se lasă în adâncul lor şi tot caută Bucuria Sfântă!
Vă rog, copiii mei iubiţi care alegeţi să respectaţi Poruncile de viaţă dătătoare, să vă rugaţi şi pentru cei care pătimesc durerile care urmează călcării acestora, cu voie sau fără, cu ştiinţă sau fără, împinşi sau traşi de forţe cunoscute sau nu...
Vă mulţumesc!
Cu drag şi respect,
M. Siluana