Măicuţă, simt că trebuie să-i scriu câteva rânduri Adrianei. Dacă consideraţi că merită şi ajută cu ceva, vă rog să-i transmiteţi mesajul meu... Aş fi vrut să o conving în alt mod (şi aş avea foarte multe de spus încă în ceea ce priveşte această temă), pentru că ştiţi foarte bine prin ce am trecut eu cu socrii mei, dar n-am nici timp acum şi simt că, în mod normal, este suficient cât am scris. Cine are urechi, să audă!!
ADRIANA!!! Îţi sunt răsfăţaţi copiii de socrii tăi? Ţi-a făcut soacra ta curăţenie în casă? Se poartă mai ciudat cu tine? Te marginalizează într-un fel sau altul? Vă caută cam des? Vor să îţi "dicteze" ce şi cum să faci? Îşi mai vâră din când în când nasul în lucrurile tale intime? Etc.?
Te rog frumos să fii foarte atentă la ceea ce îţi spun eu acum: BUCURĂ-TE!!!! Şi DĂ SLAVĂ LUI DUMNEZEU PENTRU TOATE!!!!
Încearcă să înţelegi faptul că ei nu fac altceva decât să se facă "văzuţi" de fiul lor, ca nu cumva acesta să-i uite din prea multă iubire pentru tine!
Îţi dau o temă de meditat: Ce preferi? Să-ti fie copiii "hiper-răsfăţaţi" de socrii tăi, sau SĂ NU ŞTIE NICI MĂCAR CUM ÎI CHEAMĂ? (Soacra mea are nevoie de minute bune să îşi amintească numele fetei mele, a nepoatei ei!!) Îţi dai seama? Ce zici de asta?
Altă idee: să vină cât de des pe la voi (şi să mai pună mâna pe ceva din când în când), sau SĂ NU-ŢI CALCE VREO ŞAPTE ANI ÎN CASĂ şi în acest timp să nici nu-i vedeţi odată măcar? (ei fiind la 20 km de voi!).
Poate pe tine personal nu te-ar atinge prea mult aceste lucruri, dar îţi iubeşti soţul? Îţi iubeşti copiii?
De câtă putere crezi că ai avea nevoie să-i vezi ani la rândul, zi de zi, plângându-le sufletul de dorul celor care (ne place sau nu) sunt sânge din sângele lor!?
Imaginează-ţi cum ar fi dacă ar fi invers? Să fie părinţii tăi cum sunt cei ai soţului tău!... Ce zici? Sau oare ai tăi n-au deloc defecte?
Te deranjează foarte tare că nu te apreciază la valoarea ta, pentru că, de fapt, asta se întâmplă. ŞI CE DACĂ! Sunt convinsă că (şi te rog să fii şi tu!) chiar dacă ai fi cea mai perfectă femeie din lume, tot aşa ai fi văzută de ei! Şi ştii de ce? Pentru că socrii tăi văd în tine persoana care le-a "răpit" copilul! Mai mult nu pot vedea, înţelegi? Spre durerea noastră, nu o văd în tine şi pe FEMEIA, MAMA care le-a dăruit acei minunaţi nepoţei şi care le iubeşte băiatul nespus de mult şi are grijă de această familie aşa cum ştie ea!
Tu nu trebuie să le demonstrezi nimic, nici lor şi nimănui! Fii tu însăţi în orice împrejurare şi nu aştepta aprecierea oamenilor! Dumnezeu ştie cum eşti, asta să te intereseze!!!!!
Lasă-i să-ţi dea indicaţii (dacă lor aşa le place), chiar fă-le pe plac ascultându-i, dar să nu uiţi: nu eşti obligată să şi faci ceea ce îţi spun! Nimeni nu te poate obliga să faci ceva dacă nu vrei! Tu să faci mereu ce şi cum ştii tu să faci mai bine (dar nu uita că uneori este bine să mai ascultăm şi sfaturile lor, ba chiar să le cerem!)! Educă-ţi copiii aşa cum ştii tu, dar lasă-i să se bucure unii de alţii, chiar dacă uneori nu-ţi place modul în care îşi manifestă bucuria de a fi împreună...
Eu am făcut greşeala de i-am pedepsit, am vrut "să-i pun la punct" pe toţi, am vrut să le dau "o lecţie pe viaţă" şi AM ŞI REUŞIT, dar am săpat groapa altuia şi am căzut în ea! Tot eu am fost aceea care a suferit cel mai mult, nespus de mult, încât m-am şi îmbolnăvit şi am fost nevoită să fac seminarul cu Măicuţa să mă vindec, să mă iert pe mine şi să-i iert pe ceilalţi!!!! Nu face greşeala asta!!!!!!
Ascult-o pe măicuţa Siluana, binecuvântează-ţi socrii în tot ceasul şi vei vedea că toate se vor schimba spre bine! Roagă-te pentru ei şi fii recunoscătoare lui Dumnezeu pentru ei! Ţi-au dat un soţ care este tatăl copiilor tăi!
Am să-ţi strâng pumnii! VEI REUŞI, PENTRU CĂ EŞTI UN OM BUN! Eu am fost rea, dar Dumnezeu m-a ajutat şi am reuşit şi eu!
Fiţi binecuvântaţi cu toţii!
Kati