Sărut mâna, Măicuţă,
Am văzut că noi, băieţii sau bărbaţii, suntem imaturi şi nu mai vrem să ne căsătorim...
Hmmm... am văzut bărbaţi care au iubit şi au fost distruşi de femeile pe care le iubeau. Cum? Prin minciuni, înşelat, falsitate. Oameni care s-au îmbolnăvit din cauza durerii strânse... cu toţii am auzit măcar. Şi chiar am cunoscut un tânăr băiat care s-a spânzurat din cauza unei domnişoare. Am văzut tineri care după ce au pătimit ceva s-au închis în ei şi au preferat să stea singuri. Dar sincer, nu am auzit de o femeie care să fi făcut asta. Şi atunci mă întreb, dacă suntem atât de imaturi, atât de proşti ca să facem ceea ce am scris mai sus, de ce ne-am mai însura??? Pentru ce? Ca să fiu minţit, înşelat, prostit? Ştiu că suntem oameni şi mai ştiu şi că toate cele de mai sus nu înseamnă Iubire, nu e ceea ce înseamnă nunta... dar haideţi să ne uitam puţin pe străzile din România, pentru că suntem români, şi haideţi să vedem pentru ce m-aş însura? Am foarte mulţi prieteni însuraţi, am o vârstă la care ar trebui să fiu poate însurat, dar eu nu pot să zic că pot să mă însor cu ceea ce am văzut... nu vreau ceea ce mi se oferă, să mă iertaţi cele ce citiţi, sunteţi din ce în ce mai frumoase, dar aveţi din ce în ce mai puţin "Frumos" în voi. Şi atunci mă întreb de ce să mă însor? Pentru ce? Ca să fiu liniştit că am un rost, ca să am un rost, ca să fac şi eu copii, să fiu în rândul lumii? Dacă nu pot trăi Taina Nunţii, de ce aş face-o? Aveţi dreptate, marea majoritatea a noastră suntem goi, superficiali, înclinaţi spre ceea ce oferiţi tot mai uşor în zilele noastre, dar nu cred că există bărbat în lumea asta care nu s-ar însura dacă ar găsi mai mult din ceea ce presupune "Femeie"...
Nu cred că am formulat prea bine ceea ce aveam de spus, dar suntem exact ceea ce doriţi să fim pentru voi, primim ce ni se oferă. Iar eu, sincer, nu cred că vreau ceea ce găsesc, pentru simplul motiv că aş deveni o victimă, ar fi ca şi cum m-aş aşeza singur în mormânt, refuzând viaţa...
Nu numai noi suntem imaturi, primim doar ceea ce ni se oferă şi din păcate, de multe ori ne mulţumim cu atât, spunând "Păi tu ce ai vrea???!!!, sufletul pereche"... nu există suflet pereche, dar se poate să fim şi altfel........
Dacă nu vreţi să publicaţi mesajul, Măicuţă, aşa să faceţi, sunt doar gânduri dintr-o minte slabă şi plină de răutăţi.
Dumnezeu să vă binecuvânteze!
un nimeni...
Dragul meu Băiat
Iartă-mă, suflet drag! Iartă-mă şi tu şi toţi cei care nu eraţi în categoria despre care vorbeam!
îţi mulţumesc mult, mult pentru mesajul tău! îl aşteptam. Eu am zeci de prieteni şi fii duhovniceşti băieţi şi bărbaţi şi le cunosc pătimirea din cauza suferinţelor produse de fete şi femei!
Ce se întâmplă?
De fapt, suntem cu toţii imaturi, rătăciţi, fără Dumnezeu. Iar cei care venim la Dumnezeu, de multe ori, vrem doar ca Dumnezeu să ne împlinească cele mai lumeşti aşteptări!
Apoi, ne simţim "atraşi" sau "atrase" de cei care nu vor să meargă pe Cale! E război, copiii mei iubiţi, şi dacă nu suntem cu şi în Domnul ne răstoarnă în luptă pornirile iraţionale, poftele inimii neîncreştinate, dorinţele sufletului risipit prin reclame şi clipuri publicitare...
Dacă vrem cu adevărat şi să cunoaştem Bucuria Sfântă e nevoie să lucrăm Poruncile de dragul acestei Bucurii răstignind în noi tot ce ne desparte de Sfântul Potir şi de Viaţa din el.
Te rog să-mi spui numele tău!
Cu drag şi încredere şi recunoştinţă,
M. Siluana