Te rog, nu trece cu vederea şi ajută-mă!

Versiune tiparTrimite unui prieten

Mă puteţi ajuta?
E o problemă simplă care caută un răspuns de vindecare. Acum ceva timp am întâlnit pe cineva, dar mie de acea persoană nu mi-a plăcut de la început şi i-am vorbit urât prin mesaje. A tot încercat să mă mai caute şi apoi am început să-i împărtăşesc şi eu sentimentele mele, îl cunoşteam câtuşi de puţin şi cred că tocmai de aceea. După un timp îmi trimite un mesaj că vrea să ne despărţim. I-am zis: acum, când te iubesc? Şi i-am zis că nu vreau. Ne-am cunoscut la căminul unde învăţam într-un mod imprevizibil, a fost de ajuns o strângere de braţe ca să simţim fiorii. El mă plăcea de mai mult timp, dar mă vedea o fată timidă şi de aceea nu s-a apropiat în perioada când eu îi ziceam cuvinte jignitoare, îmi spunea că mă iubeşte şi oricât de bine mi-ar fi, să nu uit că m-a iubit şi mă va iubi. Mi-era din ce în ce mai mult un dor puternic de el şi nu concepeam ideea să ne despărţim. Apoi a început şcoala, ne-am întâlnit, de fapt m-a căutat el ca să mai vorbim despre noi, în curtea căminului. Îmi spunea că i-a fost dor de mine, dar eram despărţiţi. Apoi a urmat perioada tragică pentru mine, m-am operat, o operaţie uşoară, timp de o săptămână am stat în spital şi nici măcar un mesaj de alinare nu am primit de la el. Durerea mare nu a fost cea a cuţitului, cât a faptului că nu s-a gândit la mine. Sunt o fată frumuşică, cu un fizic plăcut, şi pentru vârsta mea de 17 ani, majoritatea îmi spun că gândesc super bine. Cei din jurul lui îi spuneau că sunt o fată drăguţă şi mi se părea că se apropia de mine şi mai mult. După ce am venit din spital ne-am întâlnit la locul nostru din curtea căminului şi se comporta aşa de indiferent de parcă nu aş fi fost bolnavă şi că aveam nevoie de o alinare. Peste ceva timp îmi spune că se va muta cu un coleg într-un apartament închiriat. De când s-a mutat acolo nu mi-a mai dat nici un semn de viaţă; nu aveam poftă de mâncare, toţi vedeau că se întâmplă ceva cu mine şi că m-am schimbat în rău. Iubirea pe care i-o purtam mă rănea tare de tot.

Într-o zi, prietenul lui cu care stătea în gazdă mă vede pe stradă, şi apoi, după un timp, primesc un apel de la el. Seara mă sună să-mi zică să ne întâlnim a doua zi de dimineaţă, era de Sfântul Nicolae. Mă aşteaptă la cămin, mai stăm de vorbă şi după aceea mă întreabă dacă nu aş vrea să merg la el, la apartament. I-am zis că nu ştiu şi că ce impresie îşi va face colegul lui de cameră. Mi-a răspuns că au fiecare camera lor. Am stat de vorbă, apoi mă întreabă dacă nu aş dori să rămân într-o seară la el. I-am răspuns că până aici este iubirea mea pentru el, până la momentul momentului. A rămas un pic şocat. A mai trecut ceva timp şi mă rodea în suflet o întrebare pe care i-am zis-o într-un mesaj, şi anume: de ce mai stă cu mine dacă nu se va întâmpla nimic? Iar el îmi răspunde că de la începutul anului şcolar a ţinut la mine din vrăjeală. Cât de urât m-am simţit! A trecut timpul, mi se mai făcea dor de el, ne-am mai întâlnit şi a ajuns el să mă cunoască mai mult. Când nu mai eram împreună, se simţea usturător. În vara aceasta mă sună şi-mi spune că va pleca în Spania la părinţii lui şi ar vrea să ne mai vedem pentru ultima dată. Am simţit o tresărire apăsătoare în suflet că nu-l voi mai vedea. Ne-am întâlnit în parc, în Tecuci, unde învăţam, am stat două ore împreună, dar a trecut prea repede timpul, a recunoscut şi el lucrul acesta, şi mi-a zis să nu fiu tristă că va pleca şi să merg înainte. Chiar aveam ce vorbi şi puncte în comun. Mi-a zis că nu o să mă uite şi să am grijă de mine. Ce greu mi-a fost atunci pe moment. Am aflat pe urmă că el avea pe cineva. Atunci de ce nu s-a întâlnit cu acea persoană şi de ce a vrut să se întâlnească cu mine??? Oare?? Între timp mi-a zis că l-a atras fizicul meu, dragostea mea şi sărutul meu dulce, şi că am ceva aparte pe care nimeni nu-l are... aşa mă vedea el. Ajuns acolo, îmi trimitea mesaje, dar pe mine mă chinuia gândul tare: de ce se comportă cu mine ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat? Întrebare pe care i-am zis-o într-un mesaj. Mi-a răspuns că ce vreau acum, că ce a fost a fost şi acum între noi e prietenie şi mă întreba de ce îmi fac iluzii?? De atunci nu mi-a mai dat nici un semn. Săptămâna trecută am vorbit cu el pe messenger şi îmi spunea că are prietenă şi că ea va veni la el peste ceva timp. M-am simţit sfâşiată. Ştiţi ce mă doare? Faptul că o să mă uite şi că nu am avut o semnificaţie mare pentru el. Ce a fost de fapt între noi??? I-am mai zis că nu cred că viaţa ne va face să ne mai întâlnim şi mi-a zis că şi-a dat seama. Acum sunt cu cineva, dar pentru el nu simt nimic. Dar ce e uimitor e faptul că băiatul e prieten cu proprietarul apartamentului unde stătea băiatul din Spania. Deci viaţa m-a făcut iar să ajung acolo. De ce mă chinuie? M-au răscolit nişte amintiri profunde... ce a fost de fapt între noi?

Am nevoie de un răspuns, te rog, nu trece cu vederea şi ajută-mă. Îţi mulţumesc pentru timpul acordat şi aştept răspunsul tău, un sfat, o mângâiere. Eu tot mai sper că viaţa ne va mai face să ne întâlnim. Simt acest lucru, dincolo de adâncul sufletului meu.

Georgiana

Aşa cum ţi-am scris şi direct, te pot ajuta învăţându-te să ierţi şi să te porţi cu grijă ca să nu te mai răneşti. Ai numai 17 ani! Ai grijă de fizicul tău drăgălaş, te rog! Nu-i mai lăsa pe băieţi să-ţi guste dulceaţa sărutului tău! Ei nu au scrupule, nici dacă mergi mai departe! Tot te vor părăsi, pentru că la această vârstă totul e uşurătate!

Acum, tu, ar trebui să înveţi să iubeşti curat, să te bucuri de prietenia băieţilor fără să mergi cu ei în apartamente! Fără să-i săruţi! Ştiu că pare caraghios ce spun eu pentru tinerii din zilele noastre. Dar voi îmi cereţi, şi eu, în faţa lui Dumnezeu care mă priveşte din icoană şi-mi spune: Eu îi iubesc! Ajută-i! Spune-le adevărul, roagă-te pentru ei, şi cei ce te vor asculta se vor bucura pentru că ei caută Bucuria sfântă care nu se ia de la ei!

Tu, copil drag, cauţi o bucurie care să nu fie ucisă de plecarea unui băiat în Spania! Domnul te va învăţa asta!

Te rog, mergi la Biserică, spovedeşte-te, împărtăşeşte-te, învaţă să vorbeşti cu Domnul, să te rogi, să-I spui Lui toate şi totul se va schimba în viaţa ta! Şi mai scrie-mi dacă acest mesaj înseamnă ceva pentru tine.

Te rog, ai grijă de tine, copil frumos!

Cu dragoste şi îngrijorare,

M. Siluana

Donează pentru construcția Mănăstirii și a Centrului

Donează o singură dată

Donează lunar