Lepădarea de sine şi desfătarea în Domnul

Versiune tiparTrimite unui prieten

Maică Siluana,

Domnul a zis „Dacă cineva voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine” (Matei 16, 24). Din aceasta eu îmi dau seama că trebuie să renunț la toate plăcerile mele. Şi în categoria plăcerilor intră absolut tot ce-mi face plăcere. Până acum nu mi-am dat seama că tot plăcere este şi când mă mânii, când țip, când critic, când bârfesc, când nu spăl vasele, când nu fac curățenie, când vorbesc mult, adică când fac toate cele rele. Poate mi-am dat seama şi înainte, dar nu am conştientizat ca acum. Toate relele le fac din iubirea de sine. Şi Iisus a zis că trebuie să mă lepăd de sine ceea ce înseamnă că eu trebuie să mă schimb complet. Trebuie să veghez permanent asupra mea şi să identific aceste plăceri şi să renunț la ele.

Dar ca să nu cad în întristare după ce renunț la tot ce până acum îmi plăcea enorm, adică cu acestea îmi întrețineam viața, Domnul îmi dă altceva în schimb, ceva care conține absolut totul. Îmi dă posibilitatea de a privi continuu spre El, de a mă desfăta de prezența Lui. El mi S-a dăruit în întregime, şi în El găsesc tot ce vreau. Proorocul David a zis „Desfătează-te în Domnul şi îţi va împlini ţie cererile inimii tale” (Psalmul 36, 4). Ştiind acest verset din Psaltire, toată viața mea devine o adevărată binecuvântare. Până acum îmi puneam semne de întrebare dacă îmi este permisă desfătarea în condițiile în care pe acest pământ este foarte multă suferință. Această desfătare mă luminează permanent, mă transformă, îmi ia pelicula negricioasă de pe față.

Vă rog să-mi spuneți dacă este corect ceea ce gândesc eu.

Vă mulțumesc mult pentru tot!

Dumnezeu să vă bucure şi să vă binecuvânteze!

Mihaela

Nu, nu e „corect” ceea ce gândești, ci minunat și plin de har!

Nu e „corect” pentru că nu e un gând lucrat de rațiune prin analiză și sinteză logice, ci un gând născut din trăirea ta, din experiența ta. Inima ta a gustat ceea ce mărturisește acest gând al tău.

Acum, iată, descoperi ce înseamnă să trăiești pentru Cineva. Când suferim, suferim pentru că trăim pentru câte ceva. Or, orice ceva este epuizabil. Numai când trăim pentru Alt-Cineva, Dumnezeu, devenim noi înșine cineva, după chipul Său și cei din jurul nostru încetează de a mai fi „obiectele dorințelor noastre”, devenind și ei, fiecare în parte cineva.

Te îmbrățișez cu mult drag și cu rugăciune,

Maica Siluana

Donează pentru construcția Mănăstirii și a Centrului

Donează o singură dată

Donează lunar