Lăcomia pântecelui

Versiune tiparTrimite unui prieten

Sărut mâna! Am şi eu trei întrebări.

Prima: Este adevărat ce spun preoţii şi sfinţii părinţi că lăcomia pântecelui este maica tuturor relelor (patimile)?

A doua întrebare: Este adevărat că în timpul postului nu trebuie să te saturi, adică trebuie să simţi că nu te-ai săturat?

Și ultima întrebare este: Eu nu vreau să mă mândresc, dar eu acum am început să nu mai mănânc până la săturare şi să beau până la săturare. Adică nu spun că nu mănânc nimic - mănânc mâncare normală şi beau normal, numai că nu mănânc şi beau până îmi umplu stomacul, adică mereu simt foame şi sete. Dar acum mama mea spune că numai
călugării fac treaba asta, dar eu cred că diavolul îi spune în gând. Adică aşa cred. Dar voi ce spuneţi: eu ar trebui să mănânc şi să beau până ce nu mă satur în toate zilele în afară de post? Sau să mănânc şi să beau până nu mă satur numai în post şi nu în celelate zile? Vă rog, luminați-mă!

Marian

Da, lăcomia pântecelui este maica tuturor relelor! Şi poţi găsi multe lucruri de folos în învăţătura părinţilor noştri despre această realitate.

Da, postul presupune şi neumplerea stomacului, ridicarea de la masă înainte să simtitm că „nu mai putem”.

Da, e bine să mănânci în acest fel şi în afara postului. Multe din bolile de astăzi se datorează mâncatului fără măsură şi mâncărurilor pline de substanțe ucigătoare pentru trup. Nu cred că mama este influenţată de diavol, ci speriată, îngrijorată pentru tine. Mamele cred că mâncarea îi crește pe copii, îi face sănătoşi. Se teme să nu te îmbolnăveşti, copil drag, aşa că nu-i mai spune că nu te-ai săturat, ci oau! ce m-am săturat! Asta e o virtute să ne ascundem. Şi mai poţi lupta pentru lăcomie mulţumind lui Dumnezeu când mănânci, dând slavă lui Dumnezeu pentru bunătatea pe care o simţi în gură, mâncând cu atenţie şi rugăciune, şi când poţi, cum poţi, dând şi unuia mai sărac din cele ale tale. Mulţumesc de întrebare.

Te îmbrăţişez cu drag şi rugăciune,

Maica Siluana