Gânduri de hulă

Versiune tiparTrimite unui prieten

Doamne-ajută, Maica Siluana!

Ma chinuie niște gânduri de hulă de când am citit că hula împotriva Duhului Sfânt nu se iartă! Știu că sunt gânduri din exterior, dar în același timp mă lupt cu ele, și simt o deznădejde! Nu știu de ce mi se întâmplă așa ceva, am fost la duhovnic, care nu mi-a spus mare lucru despre proveniența lor, mi-a sugerat să nu le iau în seamă.

Vă rog să-mi dați un sfat, efectiv nici noaptea nu mă mai pot odihni. Am o fetiță care are nevoie de mine, și eu simt o deznădejde, deși repet eu nu le voiesc, mă lupt cu ele, încerc să mi le scot din minte, dar tot timpul parcă cineva îmi spune că nu se iartă. Vă rog mult dați-mi un sfat duhovnicesc referitor la aceste gânduri chinuitoare pentru sufletul meu. Aștept răspuns.

Cu drag,
R.

Gândurile de hulă nu se iartă celui care le generează, care le naște. Or, tu vezi bine că aceste gânduri nu sunt ale tale, nu vin din mintea ta. Spune-I scurt și limpede lui Dumnezeu: Doamne, Tu vezi că nu sunt gândurile mele, scapă-mă cum și când vrei Tu. Vrăjmașul vrea să intri în deznădejde. Probabil ai făcut lucruri bune, ai biruit vreo patimă și vrăjmașul nu suportă lucrurile astea și te atacă. Dar tu să faci cum ți-a zis părintele duhovnic: nu le lua în seamă. Ce faci dacă în camera vecină se aud înjurături sau cântece care nu-ți plac? Intri în deznădejde că auzi așa ceva? Nu, așa-i? Așa că pune-le la locul lor: în afara ta. Dumnezeu te iubește și răbdarea acestei ispite cu nădejde îți va aduce mult har și mult folos în viața ta. Credința ta se va întări pentru că vei vedea din experiență diferența dintre gândurile tale, gândurile vrăjmașului și iubirea lui Dumnezeu.

Fii binecuvântată, Fetița mea, și te rog să-mi mai scrii când ai ceva nou.

Cu rugăciune și binecuvântare,

Maica Siluana

Mulțumesc de răspuns, dar mă gândesc oare... Dacă mintea mea le generează de frică... Nu știu...... Oricum sunt mâhnită pentru ele...

Sunt mai ok acum, nu-mi mai apar gândurile, doar că mi-e teamă ca aceste gânduri să nu-mi spurce mintea și să fiu pedepsită pentru asta. Nu știu pe nimeni care să mai fi trecut prin așa ceva. Dar vreau să-mi spuneți de ce hula împotriva Duhului nu se iartă, iar dacă cineva a comis păcatul și se pocăiește mai are șanse de iertare?

R.

Gândurile de la vrăjmașul nu ne surpă mintea decât dacă ne îndulcim, ne ocupăm cu ele. Nu te teme, Dumnezeu știe că nu sunt de la tine aceste gânduri. Din câte îmi dau seama însă, vrăjmașul nu urmărește să-ți spurce mintea că îți vede hotărârea de a le respinge, ci vrea să te lovească cu un alt aspect: cu frica. Îți acaparează mintea cu preocuparea pentru această frică, nelăsând-o să se roage și să se bucure de mila și dragostea lui Dumnezeu. Așa că te rog să te rogi cam așa: Doamne, scapă-mă de aceste gânduri cum știi Tu și vindecă sufletul meu de această frică. Dăruiește-mi să-mi fie frică să nu Te pierd pe Tine și nu de pedepsele Tale sau de lucrarea vrăjmașului.

Hula împotriva Duhului Sfânt nu se iartă pentru că El este cel care ne aduce iertarea lui Dumnezeu. De fapt, această hulă înseamnă necredința în iubirea și iertarea lui Dumnezeu, adică respingerea Duhului Sfânt. Dar și aici să fii atentă pentru că un simplu gând de hulă care vine fără voia noastră, nu este socotit ca hulă împotriva lui Dumnezeu sau a Duhului Sfânt adusă de noi. Domnul știe că e lucrarea celui rău.

De ce îngăduie Dumnezeu să fim atacați de aceste duhuri vrăjmașe? Ca să ne afirmăm credința, ca să ne căpătăm finețe în deosebirea binelui de rău, ca să înțelegem că răul n-o să dispară din lume până la cea de a doua venire, dar că Dumnezeu ne dă putere să nu ne amestecăm cu el.

Și încă un lucru: încearcă să-ți ocupi mintea cu gânduri de mulțumire pentru toate bunătățile și tot binele pe care le-ai primit de la Dumnezeu. Fii binecuvântată!

Cu rugăciune și binecuvântare,

Maica Siluana