1. Da, păcatul ne face urâți trupește pentru că este o lucrare a sufletului în trup, care urmărește plăcerea egoistă și care transformă tot ce e în jur, lucruri și oameni, în obiecte plăcute sau neplăcute. Trupul este „ecranul” sufletului. Sufletul pătimaș este urâțit de pofte, gânduri, atitudini și acest lucru „se vede pe ecran”. Și invers. Mai ales sfânta spovedanie și sfânta Împărtășanie ne fac mai frumoși pentru că spovedania ne curăță și împărtășania ne luminează cu frumusețea lui Hristos care vine în noi.

2. Omul este o făptură creată, dar, spre deosebire de celelalte creaturi, firea lui (adică trupul și sufetul lui) este capabilă, este făcută ca să primească și să poarte harul dumnezeiesc. Omul nu este om cu adevărat decât dacă este purtătorul harului sfințitor, care îl ajută să devină asemenea lui Dumnezeu. Harul este energia necreată a lui Dumnezeu, cu care Dumnezeu ne pătrunde ființa sfințindu-ne și îndumnezeindu-ne. Ca să înțelegem această relație dintre har și firea umană, Părinții au folosit imaginea fierului înroșit în foc. Fierul ținut în foc dobândește calitățile focului: frige, încălzește, luminează, rămânând în continuare fier, iar focul se unește cu fierul și îi dă calitățile sale, rămânând foc. Așa și firea umană pătrunsă de harul îndumnezeitor se îndumnezeiește rămânând fire umană, dar cu însușiri dumnezeiești.

3. Prin Sfânta Împărtășanie primim Trupul și Sângele Mântuitorului înviat, Care pătrunde trupul și sângele nostru ca și în noi să se unească firea noastră cu harul îndumnezeitor, așa cum s-a unit în Fiul lui Dumnezeu întrupat.

4. Mântuitorul, la Schimbarea la Față nu a primit lumina, ci a arătat-o, a făcut-o văzută Sfinților Apostoli. El este lumina lumii și lumina dumnezeiască a fost în El de la naștere, de-a lungul întregii Sale existențe pământești. Dar ochii noștri trupești nu pot vedea această lumină decât dacă Dumnezeu ne dăruiește capacitatea acestei vederi. Pe Tabor, transfigurarea au suferit-o apostolii, ei au fost „transformați” ca să poată vedea lumina dumnezeiască. Această lumină o primim noi la Botez, Mirungere și prin Sfânta Împărtășanie. Ea este în noi, în adâncul inimii noastre, dar noi nu o vedem și nu o simțim pentru că simțurile noastre sunt trupești și îndreptate spre cele din afară. Ca să o vedem avem nevoie să ne curățim trupul și sufletul prin lepădarea de patimi și să ne unim cu Domnul prin rugăciune și contemplare.

Cu nădejdea că răspunsurile mele îți vor fi de folos, Îl rog pe Domnul să te ocrotească și să te lumineze cu Harul Lui.

Cu rugăciune și binecuvântare,

Maica Siluana