Mi-am trăit viața!

Versiune tiparTrimite unui prieten

Maică, zilele astea am trăit o experiență nouă. Mi-am trăit viața!
Da! Eu de asta sufăr atât, că-mi trăiesc viața în imaginar. Adică visez la cum aș vrea să fie și sufăr că nu e așa. Dar zilele astea durerea de a mă simți departe de Domnul m-a adus aici și acum.
Și știți ceva? Viața mea e frumoasă!
E minunat ce mi-a dat Domnul să trăiesc!
Îl adormeam pe R, îi dădeam păpica, îi cântam, povesteam; da, eram tot căsătorită cu un soț cu care nu prea am nimic în comun, dar dacă nu cer nimic de la el pot primi ce are el de dat: și nu e puțin. Banalele îmbrățișări, sărutări, zâmbete - astea nu sunt deloc puțin!
Da, trebuie să se schimbe ceva în relația mea cu el, dar cred că schimbarea trebuie să vină de la mine. Dacă eu aleg să-mi trăiesc viața cu Domnul n-are nici o șansă căsnicia asta să devină un coșmar pentru cineva!
Dar e alegerea mea! Da, nu e alegerea lui! El n-are cum să-L aleagă pe Domnul pentru că nu-L cunoaște! Crede că știe ceva despre Dumnezeu, dar nu știe nimic. Dacă ar ști câtuși de puțin nu I-ar mai spune „divinitate”, nu ar crede că e suficient ceva în relatie cu El, ci ar tânji ca și mine după cât mai multe clipe în prezența Lui, după Viața Lui care se dă în Sfânta noastră Biserică.
Nu, nu de la soțul meu poate porni schimbarea, ci de la mine!

Am binecuvântat fiecare clipă trează, trăită și nu visată și eram bucuroasă. Și am realizat că doar trăind aici și acum poți avea încredere în Domnul și în purtarea Lui de grijă! Dacă mă gândesc mereu la clipa următoare și o proiectez, unde mai încape Domnul cu voia și pronia Lui?
Duminică l-am rugat pe R să deschidă gurița mare când se împărtășește. I-am explicat că eu am nevoie să mă spovedesc înainte, dar că prin el primesc și eu multă bucurie și i-am promis că de îndată ce voi putea voi face ce e de făcut să ne împărtășim amândoi. Și nu s-a mai opus. Apoi, ieri l-am rugat să fie cuminte că eu o să lipsesc, mă duc să mă spovedesc, așa cum i-am promis. Și mi-a zis mami că a fost atât de vesel și liniștit cât am lipsit... până l-a pălit foamea... nu acceptă nicicum lapte decât de la sursă și își cere drepturile cu toată puterea!

Mulțumesc! Doamne ajută!
Hristos a înviat!
CV

Mulțumesc, mulțumesc, mulțumesc!
E așa o minune de mare, mare cât Învierea, când cineva înțelege Taina vieții în Hristos și se îndură s-o trăiască aici și acum, oricare ar fi condițiile exterioare!
Și mare minune și înțelegerea „tainei fărădelegii” care ne face să proiectăm pe viața noastră reală himerele spaimelor și dorințelor mincinoase!
Mulțumesc!
Mulțumesc!
Maica Siluana

Donează pentru construcția Mănăstirii și a Centrului

Donează o singură dată

Donează lunar