Această întrebare minunată mi-a venit în minte în timp ce citeam Paraclisul Maicii Domnului. M-am apucat să-l citesc cu forța, fiind convinsă că va fi un adevărat chin până îl termin. Îl citeam ştiind de la duhovnicul meu, şi nu numai de la el, cât de mult bine aduce citirea regulată a acestui paraclis, indiferent dacă simți dorința să-l citeşti sau nu. Plină de păcate cum sunt, mi s-a micşorat mult evlavia către Maica Domnului, dar nu am încetat să-i adresez rugăciuni. Îmi place să fiu ascultătoare şi să nu dau înapoi când sunt convinsă că ceea ce fac va rodi în timp.

Nici bine nu am început să citesc Paraclisul, silindu-mă din toate puterile să mă sensibilizez la ceea ce citesc, că deodată mi-a venit limpede în minte întrebarea „Dacă Maica Siluana este aşa de bună cu toți cei care-i cer ajutorul, şi nu numai, dacă este aşa de blândă şi emană atât de multă iubire, şi dacă reuşeşte prin câteva cuvinte să-ți transmită atâta mângâiere şi atâta bucurie, atunci cum poate fi Maica Domnului?” Vă spun sincer că până atunci nu am făcut absolut deloc această legătură, întrebarea a apărut singură, fără să fac niciun efort de scotocire a minții. Doar mă sileam să mă concentrez la ceea ce citeam.

Din acel moment, inima mi s-a încălzit puternic, m-a luat cu transpirație şi lacrimile au început să-şi facă loc prin ochii mei uscați, izvorând fără oprire până la terminarea Paraclisului. Maica Domnului schimbă viețile, înmoaie orice stană de piatră, am trăit această rugăciune cu o intensitate foarte ridicată în condițiile în care, la început, nu
prevesteam nimic bun.

Maică Siluana, vă mulțumesc din toată inima mea că sunteți unul din personajele principale în această mărturie a mea! Mai multe cuvinte nu am pentru a vă mulțumi, dar dumnevoastră simțiți tot ce a rămas nespus.

Cu multă bucurie sfântă,
Mihaela